botosana-sv.ro

  • Full Screen
  • Wide Screen
  • Narrow Screen
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size

Hora satului

Extras din Botosana Vatra Stramoseasca, de prof. Simeon Ghiata

 

        Strigaturile din Botosana probabil c-au aparut cu manifestarile de bucurie , de satira si petrecere. La strigaturi mai contribuiau si fetele desi ele nu obisnuiau sa strige la hora satului, dar la nunti, aveau prilejul sa-si verse naduful asupra celor care nu-i prea aveau pe plac.

        Flacaii si fetele mai tinere obisnuiau sa iasa la hora prima data in sarbatorile claci. La inceput pareau timizi, dar cu timpul deveneau destui de indrazneti. De obicei la Botosana strigaturile se executa in ritm cu jocul.

       Nu putem sustine ca toate strigaturile din Botosana sunt locale, ele de obicei cirula prin mai multe localitati asa dupa cum si tineretul obisnuieste sa mearga la diferite petreceri prin alte parti. In vechime la sarbatorile de iarna, din lipsa de sala mare pentru hora se obisnuia a se face hora in doua trei locuri pe anumite vai. Vara cand era timpul frumos, se obisnuia a sa face hora in centrul satului sub cerul liber.

De obicei la hora toata lumea cauta sa strige ca sa fie in ritm cu majoritatea, pentru ca si in zilele noastre se mai pastreaza strigatura care biciuieste pe cei ce nu striga care spune:

Cine joaca si nu striga,

Faceis-ar gura stramba.

Cine striga si nu joaca

Faceis-ar gura troaca.

 

      Jocurile cele mai obisnuite in Botosana sant in grup si in doi. Dintre cele mai vechi amintim: basmaluta (batista) cu roata mare formata din fete si baieti( cu strigaturi tipece pentru perechea de la mijloc care mereu se schimba dupa strigatura). Ciobanasul, Arcanul, Ilenuta, Busuiocul, Ruseasca, joc in doi si altele. Dupa primul razboi mondial (1914-1918) au mai aparut Hora mare, Sarba, Rata, Coasa, etc. Culegerile de strigaturi se fac mai multe in lumea tineretului. Legat de istoria satului in legatura cu bajenarii ardeleni se mai pastreaza o strigatura si-n zilele noastre, „ Drag mi-i jocul romanesc cu strigat ardelenesc”. Acest lucru ne indica, ca bajenarii din Transilvania au avut o anumita influenta in viata folclorica a satului nostru.

     Jocurile din Botosana sunt foarte frumoase, mai cu seama cand toata lumea e imbracata in costume nationale. Ele dau un prilej de manifestare barbateasca mai cu seama la anumite batute ca ruseasca, busuiocul, etc. Oamenii insurati care la inceput mai mult privesc, mai pe seara isi arata maiestria facand roate mari cu batute pline de vioiciune si barbatie de crezi ca toata lumea e a lor. Batranii satului stau mai de o parte si privesc, aducandu-si aminte de tineretea lor.

Pe vremuri fetele erau insotite la hora de mamele lor sau alte rude, in prezent acest obicei a disparut.

Dintre strigaturile mai obisnuite de la Botosana voi da mai jos o parte din cele peste o suta adunate.

 

 

Fata mamii jucausa

Face patul dupa usa.

Dar ma fac si eu catel,

Si ma dau de-a dura-n el.

 

Dragu-mi cu cine joc

Ca miroase a busuioc.

Dragu-mi cu ci-n ma-nvart

Ca miroase a flori de targ.

Fata mamei jucausa

Cu gunoiul dupa usa.

Lelita cu nasul lung

Duce mancarea la plug

Pe o nare duce sare

Si pe alta de mancare.

La pamant cu talpa goala

Sa sara zama din oala.

 

Badea-i inalt si sprancenat

Si dulce la sarutat.

Fetele in sarbatori

Pun pe cap un smoc de flori

 

Iar in zi de lucru

Stau tapene ca butucu.

Zi-mi bade din fluieras

Ca ti-oi coasa guleras,

Zi-mi bade cu fluieru

Ca ti-oi coasa guleru.

 

Am o mandra ca o cruce,

Si la lucru n-o pot duce

Pan ce tese-un cot de panza

Mananc-o vadra de branza.

 



Spread Firefox Affiliate Button
Spread Firefox Affiliate Button
Sunteți aici:  Despre Botosana Cultura Datini si obiceiuri Dansuri si strigaturi Dansuri si strigaturi